Epava de la Costinesti, un simbol pe cale de disparitie

Nu mai ajunsesem in Costinesti din anii de studentie. Accept invitatia si imediat caut sa vad ce se mai poate vizita in  statiunea tinerilor. Bineinteles ca primele cautari pe prietenul Google mi-au afisat Epava si Obeliscul (despre care promit sa scriu cu o alta ocazie) – ambele considerate simbolurile statiunii.

Pana sa ajung acolo mi-am propus sa imi fac temele, sa aflu tot ce se putea afla despre istoricul navei grecesti. Povesti sunt multe, adevarul este doar unul singur si putini il cunosc!

Despre istoricul navei

Toate sursele pe care le-am consultat mi-au oferit aceleasi informatii cu privire la istoricul navei, ceea ce il face credibil.

De la lansarea pe apa, in luna mai a anului 1942, nava construita pe santierele navale irlandeze, Harland and Wolffdin Belfast, a purtat mai multe nume: pentru doar 4 ani s-a numit Empire Strength, pana in 1961 – Saxon Star, pentru inca 4 ani – Redbrook si, ulterior, Evangelia (Evanghelia).

Tonajul brut al navei era de 7.355 tdw, iar motorul avea 2.650 CP, 131 metri lungime, latimea de 17 metri si inaltimea de 17 metri. Primul proprietar al navei a fost Blue Star Line, iar ultimul,  compania greceasca Naviera Hanton Embinas Andros, ce ii apartinea se pare lui Aristotel Onassis. Daca in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial a fost cargou american, ulterior nava a fost transformata in vas comercial.

A esuat sau a fost esuata?

Sunt opinii care sustin ca a esuat, in speta, armatorii greci, insa cei care la vremea respectiva au fost implicati in caz au sustinut ca a fost esuata cu intentie. Cum si de ce ar fi fost esuata?

Primul contact al echipajului navei Evangelia are loc prin radio, cand Grupul de Interventii si Salvare Navala al portului Constanta primeste un SOS – „Save Our Soul“ (ceea ce se traduce prin „salvati-ne sufletul“). Bineinteles ca se actioneaza imediat si asa se afla ca in dificultate se afla o nava cargo sub pavilion grecesc. Ulterior se primesc informatii cu privire la locul esuarii – doar ca in scurt timp se constata ca informatiile oferite de echipajul navei grecesti, echipajului navei Voinicul care avea misiunea de salvare, sunt false.

Urmeaza un nou contact radio prin care se primesc alte coordonate, diferite de cele initiale. De data asta se indica zona dintre Gura Portitei si Vadu. Din nou se cauta fara succes! In plus, echipajul Evangeliei nu mai raspundea prin radio. Este momentul in care o a doua nava romaneasca se implica in operatiunea de salvare si incepe sa caute. Este vorba despre o nava care putea sa navigheze mai aproape de tarm, pentru ca avea un pescaj mai mic – Albatros.

Cum situatia incepuse sa starneasca suspiciuni, se ia decizia sa se caute nava in partea opusa coordonatelor primite de la greci si, ce credeti, nava este gasita in dreptul satului, la vremea respectiva, Costinesti.  Se intampla la 15 octombrie 1968.

La momentul in care a fost gasita de catre Albatros, Evangelia se afla pe singura portiune cu nisip din zona. Imediat dupa Albatros, la locul naufragiului ajunge si Voinicul, dupa care urmeaza o inspectie a navei naufragiate realizata de salvatorii romani. Suspiciunile se adancesc. Incarcatura de pe  Evangelia consta intr-un singur motor mic, ambalat, care teoretic avea destinatia Constanta, practic, dovedindu-se ca nu exista beneficiar care sa-l fi comandat. In cambuza navei existau si alimente in cantitati mari.

Incepe operatiunea de dezesuare. Sunt coborate la apa ancorele si lanturile Evangeliei si se deverseaza apa tehnica si din tancuri apa potabila. Ulterior, Voinicul se ancoreaza in larg si da parama de remorca navei grecesti. Operatiunea se incheie cu succes! Nava pluteste din nou in cateva ore, ceea ce inseamna ca a fost salvata.

Surpriza! Pe 16 octombrie, practic, a doua zi, cand nava Voinicul se intoarce la locul esuarii, cand se intinde parama de remorca, se constata ca nava este esuata, adica, pusa pe uscat mult mai adanc decat prima data.

Conditiile obscure, il determina pe comandantul navei de salvare romanesti sa dispuna ca un scafandru sa faca verificarea pupei. Se constata ca elicea era avariata. Din explicatiile date de salvatori, distrugerea acesteia putea fi justificata intr-un singur mod: motorul fusese pus pe toata viteza inainte. Existand indicii ca nava a fost intentionat esuata, operatiunea de salvare se opreste aici.

Ce motive ar fi avut grecii sa esueze nava? Raspunsul l-au dat la vremea respectiva cei implicati in salvarea sa: obtinerea primei de asigurare, ar fi fost scopul urmarit – doar ca acest lucru nu s-a intamplat, pentru ca asiguratorul a luat la cunostinta cele relatate de salvatorii romani si a actionat in consecinta.

De astfel, se spune ca armatorul grec Aristotel Onassis ar fi facut o intelegere cu capitanul Evangeliei pentru a o esua sau scufunda, scopul fiind obtinerea  despagubirilor asiguratorii. Avand in vedere ca in doi ani nava ar fi fost casata, fiind prea veche, teoria este sustinuta de cei mai multi.

Ulterior, Evangelia a intrat in proprietatea statului roman, dat fiind faptul ca a fost abandonata de echipaj. Prin 2005, mostenitorii lui Onassis ar fi avut intentia sa dea in judecata statul roman, pe motiv ca  „donatia“ omului de afaceri nu ar fi fost intretinuta asa cum trebuie. Planurile acestora au fost demontate de comandantul Mircea Ionescu care s-a ocupat la vremea respectiva de operatiunea de salvare care a demonstrat ca altfel au stat lucrurile si nu este vorba despre o donatie.

Unde este adevarul? Nu exista o certitudine care sa sustina scenariul de mai sus, dar nici una care sa il combata la modul concret!

Ce se intampla in prezent cu nava Evangelia

Tot ce am citit in legatura cu aceasta nava, m-a determinat sa imi doresc sa o vad cu proprii ochi. Asa ca in vara lui 2011, am cautat o solutie, am si gasit una, mai rapid decat ma asteptam – o salupa pe care am urcat fara sa stau prea mult pe ganduri.

Am ajuns foarte aproape de nava si am constat ca parea ca facea parte dintr-un film de groaza, dar unul pe care iti doresti sa il vezi pana la final. Ruina! O cochilie ruginita pe care se aseaza mii de pescarusi si cormorani.

Pe masura ce ma apropiam, ceea ce de la distanta imi parea un vapor, parea acum o cosmelie ruginita, cu inaltimi mari si fiare contorsionate pe ea. Omul de pa salupa imi spune ca aspectul de acum este cauzat de degradarea prin eroziune si de la furtul de fier vechi (initial, cuprul).

Accesul pe nava a fost extrem de dificil, necesitand o cercetare amanuntita a fiecarei trepte pe care puneam piciorul. Odata ajuns sus, am vazut ca s-a pastrat un perete, doar bordul babord spre statiune, practic, epava nu mai este. Rugina a cuprins toata suprafata navei si este clar un pericol sa te aventurezi pe ea.

Tot omul de pe salupa imi spune ca dezmembrarea vasului a inceput de la Revolutie, cand niste militari care suspectau nefondat ca pe vas ar fi teroristi au inceput sa traga cu tunul in ea. Ulterior am verificat informatia si nu se stie sigur ca ar fi reala, desi zvonuri exista.

Am plecat de pe nava cu un gust amar. Autoritatile ar fi putut sa profite de prezenta epavei in zona si sa le ofere turistilor o atractie unica daca ar fi luat masuri pentru consolidarea si refacerea acesteia.

Epava dupa 2011

Desi din 2011 nu am mai ajuns in Costinesti, am urmarit in continuare sa vad ce se mai intampla cu epava. Asa am aflat ca in 2012 corpul navei a cedat si castelul s-a prabusit in interior. Apoi, in 2014, o furtuna cu valuri de 10 metri si rafale de vant de 70 km/ora a rupt in doua structura metalica a navei si a fisurat pe intreaga inaltime carena. In timpul furtunii, popa si prova s-au scufundat si mai mult in apa.

Liviu Cazan, directorul Autoritatii Navale Romane in 2016, declara pentru Observator.ro ca  „epava apare pe harta ca pericol de navigatie, dar nu se afla in drumul navelor, nu e un pericol pentru ele. Dar pentru turisti, da. De aceea, la inceputul sezonului, ca in fiecare an, vom demara o campanie de informare cu privire la riscurile la care se expun turistii care inoata pana la ea. Nu avem de ce sa o marcam cu balize luminoase, deoarece navele nu ajung la ea, iar pe turisti acestea nu ii opresc“.

Concluzia este ca nava se deterioreaza de la an la an, situatia fiind mai grava si mai grava pe masura ce timpul trece din cauza conditiilor atmosferice si dezmembrata atat cat se mai poate de hotii de fier vechi. Din pacate, inca un obiectiv unic in Romania se pierde, desi potential turistic care ar putea fi exploatat exista.

Lasa un raspuns

Categoriile noastre